GÂNDUL MEU. Ieșitul în stradă a fost partea ușoară

Cursul protestelor validează momentul sensibil pe care îl traversează societatea românească, dublat parcă pentru prima dată de sentimentul că România redevine o identitate colectivă, că angajarea civică pornită în stradă poate restitui demnitatea poporului român și, mai mult, că suntem pregătiți pentru o transformare radicală a regulilor. Revolta este una neinstituționalizată și de aceea identificarea în acest moment a unor „voci ale străzii” este irelevantă. Mai e nevoie de timp.

Ieșirea oamenilor în stradă, a patra seară la rând, arată clar faptul că plecarea lui Oprea, Ponta și Piedone nu a temperat indignarea străzii. Dincolo de profilul arogant al politicienilor post-decembriști vremelnici se află drama colectivă. Societatea românească se află acum într-un moment istoric, de despărțire iremediabilă de trecut.

O convocare la consultări, cum a încercat Klaus Iohannis să instituționalizeze azi societatea civilă, este nerealistă în acest moment. Societatea civilă, cu extensia sa manifestată în ultimele zile – strada, este acum o ipostază de manual: suma libertăților de asociere și de exprimare.

Ieșitul în stradă a fost partea ușoară. De abia acum încolo urmează adevărata provocare. Pentru că, inevitabil, actuala clasă politică nu poate fi schimbată decât într-un singur fel: democratic, prin vot. Vor dispărea peste noapte cei către care strada arată acum cu degetul? Probabil că nu. Vor apărea peste noapte „liderii noi”? Ar fi o naivitate să credem așa ceva.

Așa cum ni s-a prezentat până acum, mediul politic este o castă închisă și clientelară. De acum încolo, inevitabil este nevoie de permeabilizarea lui pentru figuri noi, oameni din afara sistemului, neinfestați de rapacitatea tumorală a unei oligarhii experte. Este o șansă pentru actualele partide, dar și pentru cei care acum încep să se organizeze, prinzând curaj odată cu valul de revoltă colectivă.

Și mai există un actor important, care poate face diferența. Românii care vor pune presiune, prin vot, pe aleși să-i reprezinte în viitor.

Pasivitatea nu ar face din ceea ce se întâmplă în aceste zile decât o poză frumoasă de album.

Acum viitorul pare că se rostogolește peste noi. Azi oamenii ies din nou în stradă. Ar fi păcat însă ca mâine să fie prea departe.